Omul care visa cu ochii deschisi

„Omul care visa cu ochii deschiși” propune o explorare teatrală a graniței fine dintre realitate și halucinație, dintre iubire și abis, dintre creație și autodistrugere. Textul urmărește destinul lui Eduard, un compozitor măcinat de angoase, vinovăție și neputință, prins într-un dialog permanent cu propriile fantasme. Alături de el se află Eliza, soția și terapeuta sa, și Emilian, prietenul din tinerețe și partenerul unui proiect muzical ce purta cândva promisiunea succesului. Structurat ca o pendulare între două planuri temporale, tinerețea idealistă și maturitatea deziluzionată, spectacolul surprinde confruntarea cu visele neîmplinite, eșecul artistic și fisurarea treptată a echilibrului interior. În încercarea de a-și regăsi sensul prin muzică, Edi ajunge să transforme sunetele în ecoul propriilor halucinații. Realitatea începe să se destrame: imaginea unei fiice imaginare, proiecția unei familii perfecte, fantasma unei cariere strălucite devin refugii iluzorii ce ascund o depresie profundă și un trecut traumatic.